Lichid de bor

Ingredient principal:
Bor: 100 g/L

Caracteristica:
◆Corectează rapid deficitul de bor și previne diferite tulburări fiziologice cauzate de deficitul de bor.
◆Joacă un rol în sinteza componentelor peretelui celular.
◆Crește eficiența calciului în plante.
◆Promovează viabilitatea polenului, semințele și fructele, protejând florile și fructele de vărsare.
◆Crește disponibilitatea azotului pentru plante.

Aplicație recomandată:
◆Spray foliar
Aplicați într-o doză de 50-70ml/100 litri de apă și repetați de 1-2 ori la intervale de 10-15 zile înainte sau după înflorire. Doza se referă la 1000 de litri de apă la hectar.

Efectele borului asupra creșterii și dezvoltării culturilor pot fi rezumate după cum urmează:

1. Alungirea celulelor și diferențierea țesuturilor
Există o interacțiune clară între auxină (acid indoleacetic) și bor. Borul inhibă activitatea indol-oxidazei acidului acetic în sistemul radicular, permițând alungirea normală a rădăcinilor sub stimularea acidului indoleacetic. Acidul indoleacetic se formează în principal în plantele vasculare, unde este implicat în diferențierea vaselor de xilem. Prin urmare, cererea totală de bor este limitată la plantele vasculare. Cu toate acestea, partea lemnoasă a plantelor de bor poate fi slăbită. Borul îmbunătățește diviziunea și proliferarea celulelor stem cambium.

2. Metabolismul enzimatic și formarea xilenului

Acumularea compușilor fenolici poate inhiba activitatea oxidazei acidului indoleacetic. Borul poate forma complecși cu compușii fenolici pentru a contracara efectul lor inhibitor asupra oxidazei acidului indoleacetic. Borul inhibă, de asemenea, activitatea enzimelor fenolice implicate în formarea ligninei și diferențierea vaselor de xilem.

3. Transportul carbohidraților și metabolismul proteinelor

Borul joaca un dublu rol in metabolismul carbohidratilor: formarea substantelor peretelui celular si transportul zaharului. Promovează ciclul de conversie a glucozei-1-fosfatului și zahărului. Borul, împreună cu calciul, acționează ca un „clei intercelular”. În plus, borul afectează sinteza ARN, în special uracilul.

Plantele cu deficit de bor prezintă un conținut scăzut de proteine ​​în frunzele noi, predominant în citoplasmă, în timp ce conținutul de proteine ​​​​cloroplastice rămâne neafectat, rezultând înverzirea limitată a plantelor cu deficit de bor. Borul îmbunătățește fotosinteza culturilor și promovează formarea carbohidraților. Deficiența de bor poate duce la acumularea de carbohidrați, cum ar fi zahărul și amidonul în frunze, împiedicând transportul acestora către semințe și alte părți ale plantelor, afectând în cele din urmă randamentele culturilor.

4. Creșterea și dezvoltarea rădăcinilor

Borul favorizează dezvoltarea normală a fasciculelor vasculare în rădăcinile culturilor de leguminoase, sporind aportul de carbohidrați de către rizobii și, în consecință, crescând capacitatea de fixare a azotului a culturilor de leguminoase. De asemenea, crește conținutul de proteine ​​și calitatea fibrelor în culturile de cânepă.
Borul formează un complex cu acidul 6-fosfogluconic în culturi, prevenind formarea acidului 4-fosfolusonic (o materie primă importantă pentru formarea compușilor acizi). În culturile cu deficit de bor, acizii organici se acumulează în rădăcini, inhibând diferențierea celulară și alungirea meristemului apical al rădăcinii, ducând la necroza radiculară. Borul susține creșterea normală a meristemelor culturii, cum ar fi vârfurile rădăcinilor și punctele de creștere a tulpinii.
Borul, împreună cu alcoolii, zaharurile și alți compuși, poate forma peroxizi, care îmbunătățesc furnizarea de oxigen la rădăcinile culturilor. În special în condiții de deficit de oxigen, aplicarea îngrășământului cu bor favorizează dezvoltarea rădăcinilor culturii. Prin urmare, culturile de rădăcini și tuberculi, cum ar fi sfecla de zahăr, cartofii și ridichile, răspund pozitiv la aplicarea îngrășământului cu bor.

5. Rezistența la stresul culturilor
Borul poate spori rezistența culturilor la secetă și boli. Borul controlează apa din culturi, îmbunătățind vâscozitatea protoplasmei culturilor, cum ar fi floarea soarelui și hrișca și sporind capacitatea coloizilor de a lega apa. Aplicarea borului favorizează formarea vitaminei C, care crește rezistența la stres a culturilor.
Lipsa borului din aprovizionarea culturilor slăbește rezistența la stres și rezistența la boli, ducând la anumite boli fiziologice în culturi, cum ar fi „putregaiul inimii” la sfecla de zahăr, „putregaiul brun” la conopidă și ridiche și „crusta” la cartofi.

6. Culturile sunt modificate pentru maturitate timpurie

Borul promovează coacerea timpurie a culturilor. Conform datelor interne, sub influența borului, timpul până la care grâul de iarnă trece înflorirea de primăvară se scurtează cu opt zile. Aplicarea borului în bumbac crește înflorirea înainte de îngheț, randamentul bumbacului de semințe și calitatea fibrelor. Aplicarea borului în porumb și orez avansează perioada principală de creștere, rezultând că semințele se maturizează cu aproximativ cinci zile mai devreme. Acest efect de maturare timpurie al borului este deosebit de remarcabil, mai ales în regiunile montane reci și pentru maturarea dublă. Are o semnificație pozitivă pentru dezvoltarea producției agricole în zona sistemului de trei culturi.
Aplicarea borului în rapiță reduce conținutul de proteine ​​și crește conținutul de grăsimi. Aplicarea borului pe castraveți și roșii crește conținutul de vitamina C. Aplicarea borului în mere și citrice crește conținutul de zahăr și reduce conținutul de acid. Aplicarea îngrășământului cu bor în producția de semințe hibride aliniază perioada de maturitate a organelor de reproducere a plantelor mamă și a plantelor mamă, promovând o creștere substanțială a producției de semințe. De asemenea, îmbunătățește rata de fixare a semințelor încrucișărilor îndepărtate.

7. Germinarea polenului și creșterea tubului de polen

Efectele indirecte ale borului pot fi legate de conținutul crescut de zahăr din nectar și de modificările compoziției acestuia, făcând florile plantelor purtate de insecte mai atractive pentru insecte. Efectul direct al borului este strâns legat de capacitatea anterelor de a produce polen și de viabilitatea boabelor de polen. Borul stimulează germinarea polenului, în special alungirea tubului de polen. Borul promovează dezvoltarea normală a organelor de reproducere a culturilor, facilitând înflorirea și fructificarea. Aplicarea corectă a îngrășământului cu bor poate accelera dezvoltarea organelor florale, poate crește numărul de polen și poate promova germinarea boabelor de polen și creșterea tubului de polen.

Chen Jiaju și colab. a studiat cauzele „florilor, dar nu fructelor” cauzate de deficitul de bor din semințele de rapiță. Rezultatele au demonstrat că gametofitele masculine și feminine ale rapiței, care sufereau de deficiență de bor, ar putea înflori normal, dar nu au putut da roade în mod corespunzător. Erau bine dezvoltate, iar structura ovarului era intactă. Cu toate acestea, din cauza deficienței de bor, stigmatizarea și-a pierdut capacitatea de a atașa polenul, peretele anterei a fost distrus și și-a pierdut capacitatea de a sări, iar polenul s-a legat în aglomerări cu o rată scăzută de dezvoltare. Drept urmare, rapița nu putea decât să înflorească, dar nu putea da roade. Acest rezultat demonstrează cu tărie importanța borului pentru creșterea reproductivă.

În producția agricolă, pe lângă simptomele de „flori, dar nu fructe” la rapiță, „nu răsucirea” grâului, „muguri, dar nu flori” de bumbac, „fructe, dar nu sâmburi” de arahide și căderea florilor și fructelor de pomii fructiferi sunt cauzați și de deficitul de bor.

Tag-uri populare: lichid de bor, producători de lichid de bor din China, furnizori, fabrică, Nutrienți minerali la plante